STUDIU. Câți dintre români sunt, în realitate, îngrijorați de siguranța alimentară

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară, locul IX în topul temerilor evidențiate într-un studiu derulat în luna aprilie 2020 de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions.

Asta în timp ce principala îngrijorare resimțită de către cei 600 de intervievați este legată de situația generală a economiei și viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă.

În contextul temerii privind siguranța alimentară, principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%).

„Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus”, precizează specialiștii sursei citate.

Totodată, au adăugat aceștia, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați).

„Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani”, mărturisesc reprezentanții companiei de sondare a opiniei publice.

Paradox

Citând un studiu Eurostat din aprilie 2019, cei de la Unlock amintesc de un paradox. Mai exact, deși țara noastră este producătoare de fructe și legume, românii ar fi codaşi la consumul acestora.

Un an mai târziu, în context pandemic, 30% dintre cei 600 de respondenți au relevat o realitate modificată, și anume aceea că au cumpărat mai multe fructe proaspete decât înainte de criză fructe proaspete, iar 26% din total, legume.

Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele, au adăugat vocile autorizate ale companiei de sondare a opiniei publice.

Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte, mai precizează cei de la Unlock: – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Legătura dintre siguranța alimentară și igienizarea produselor

Apar și alte schimbări în comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea. Astfel, 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele măsuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați (78% dintre intervievați), dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție (68% dintre respondenți).

„Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor”, precizează specialiștii în sondaje.

Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

De asemenea, frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut semnificativ de la declanșarea crizei sanitare.

„Dacă înainte de criză, 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar”, precizează realizatorii studiului.

Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

„Fragilitate în lanțul alimentar”

Conform raportului final al studiului amintit, dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei.

Mulți dintre aceștia au preferat în această perioadă mai degrabă hipermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%).

Mai mult, consumatorii intervievați au declarat că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%).

Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

„(…) Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță.

Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al Adama.

Situația economică, sursa principală de îngrijorare în rândul românilor

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim două-trei luni.

Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%).

Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%).

Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de COVID-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă, având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19.

Studiul s-a desfășurat în perioada 3 – 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ